Actuala cetate a Aradului este unul din cele mai importante monumente istorice existente, în momentul de faţă, în zona de vest a ţării.
Ridicată în a doua jumătate a secolului al XVII -lea, cetatea a fost considerată ca una dintre cele mai impresionante fortificaţii militare ale timpurilor respective.Planul cetăţii Aradului a fost aprobat personal de împărăteasa Maria Theresa şi de fiul ei Iosif al II-lea.
Istoricul cetăţii, în mai bine de 200 de ani de existenţă, este legat de diferite evenimente importante. În timpul Revoluţiei lui Horea, în 1784, cetatea a fost unul din centrele de acţiune a trupelor imperiale împotriva răsculaţilor. În vremea războaielor napoleoniene în cetate au fost ţinuţi numeroşi prizonieri francezi. După revoluţia din 1848, în cazematele cetăţii, au fost închişi şi condamnaţi numeroşi revoluţionari printre care şi Eftimie Murgu.
Sursa Foto: PrimariaArad.ro
Palatul Cultural este unul din edificiile cele mai reprezentative, pentru vizitatorul oraşului Arad. Această impresionantă clădire a fost ridicată între anii 1911-1913. De atunci şi până astăzi, vizitatorul străin sau autohton rămâne impresionat când se opreşte în faţa impozantului monument arhitectonic.
Clădirea etalează o diversitate de stiluri. Faţada în stil neoclasic, este ornamentată cu un fronton sprijinit de masive coloane în stil corintic, iar deasupra lui străjuieşte un turn masiv. Aripile laterale sunt dominate de elemente ale stilului Renaşterii italiene.Inaugurarea festivă a avut loc la 25 octombrie 1913. Cu acest prilej a fost invitată şi Filarmonica oraşului Arad pentru un concert simfonic festiv în sala mare a palatului, concert care a cuprins piese de Schubert, Goldmarck, Bizet şi Beethoven. În perioada ce a urmat, publicul arădean, s-a întâlnit în sala de concerte cu numeroase personalităţi muzicale din ţară şi străinătate. Amintim de faimoasele concerte date de marele tenor Traian Grozăvescu, de prezenţa lui Richard Strauss şi a lui Bela Bartok şi mai ales de prezenţa în mai multe rânduri a marelui nostru compozitor şi violonist George Enescu. În anul 1931, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de viaţă, în sala mare a palatului, George Enescu a primit titlul de cetăţean de onoare al oraşului nostru.
Actualmente, clădirea Palatului Cultural, adăposteşte sediile Muzeului Judeţean şi ale Filarmonicii de Stat.
Sursa foto: aradon.ro
Dezvoltarea edilitară deosebită pe care o cunoaşte Aradul în secolul al XIX-lea contribuie, practic, decisiv la transformarea sa dintr-un oraş medieval într-unul modern. Majoritatea clădirilor ridicate în această perioadă au fost construite în stil neoclasic, eclectic sau secession, ceea ce conferă arhitecturii oraşului un aspect deosebit de unitar. Zona centrală a oraşului a polarizat majoritatea funcţiilor urbane: cele mai multe apartamente, cele mai importante dotări comerciale, culturale, sanitare, administrative, de învăţământ etc.
În acest context apare, în centrul oraşului, zona arhitectonică pe care arădenii de atunci au botezat-o “Piaţa Pompierilor”, nume sub care este cunoscută şi astăzi . Acest nume i-a fost dat de la faptul că în zonă a existat sediul unităţii de pompieri voluntari civili din Arad, înfiinţată încă în 1835 şi mai ales datorită existenţei Capelei Sfântului Florian, patronul pompierilor.
Tot aici, în a doua jumătate a secolului trecut, administraţia oraşului hotărăşte ridicarea unui edificiu deosebit de important pentru viaţa localităţii, edificiu care în memoria arădenilor este cunoscut sub numele de “Turnul de apă”. Turnul a fost construit pentru aprovizionarea cu apă a oraşului aflat în plină dezvoltare şi pentru semnalarea incendiilor şi intervenţia rapidă a formaţiei de pompieri a municipalităţii.
Turnul are o înălţime de 35 m şi a fost dat în folosinţă în anul 1896. Ca stil arhitectonic el completează aspectul unitar al arhitecturii arădene de stil eclectic sau secession. Turnul, o construcţie solidă de piatră şi cărămidă, impresionează prin masivitate şi înălţime.
Se remarcă prin decoraţia balcoanelor şi a ferestrelor. De asemenea, trecătorul rămâne impresionat de registrul decoraţiilor de la ultimul nivel, registru cu o bogată şi variată fantezie arhitectonică.
Sursa foto: pressalert.ro
Centrul oraşului Arad este dominat de impresionanta arteră de circulaţie cunoscută de toţi arădenii sub numele de Bulevard. Una dintre cele mai reprezentative clădiri este cea a Teatrului de Stat. din Arad. Datorită amplasării, clădirea constituie un cap de perspectivă pe Bulevardul Revoluţiei, dominând întreaga arteră arădeană.Clădirea a fost construită între anii 1872-1874. În anul 1874, în clădirea nou construită, au avut loc primele reprezentaţii teatrale. Edificiul a fost realizat în stil neoclasic, cu trei nivele, cu intrarea principală în axul bulevardului şi marcată de o coloană ce susţine un fronton. Din momentul inaugurării şi până după al doilea război mondial, în această clădire, au avut loc numeroase manifestări teatrale, atât ale asociaţiilor teatrale locale cât şi ale unor trupe consacrate din ţară şi străinătate.In anul 1959, teatrul a fost refăcut în întregime, ca urmare a unui devastator incendiu. Cu această ocazie i s-a redat forma originală. Frontonul de pe faţada principală a fost decorat cu un basorelief executat de sculptorii arădeni Ion Tolan, Valeriu Brudaşcu şi Emil Vitroel.
Sursa Foto: PrimariaArad.ro
Catedrala romano-catolică este unul din edificiile cele mai reprezentative pentru vizitatorul oraşului Arad , fiind o clădire masivă şi impunătoare ce domină întreaga arteră de suflet a arădenilor. În aceleaşi timp ea se integrează perfect frontului clădirilor de pe Bulevardul Revoluţiei.
Clădirea, monument de arhitectură deosebit, este ridicată în perioada anilor 1902-1904, în stil renascentist, după planurile arhitectului Emil Tabakovics. Intrarea principală a bisericii este boltită, dominată pe ambele laturi de câte două coloane masive, care încadrează în partea lor superioară frontispiciul semicircular adâncit.
Frontispiciul adăposteşte sculptura “Pieta” care este o copie a operei lui Michelangelo de la catedrala “San Pietro” din Roma. Deasupra sculpturii se află o friză cu alte trei statui şi un citat din evanghelistul Luca: “Casa mea este casa rugăciunii”. La intrare, pe partea dreaptă, în peretele pronausului, este încastrată o inscripţie, luată din vechiul Convent al Minorităţilor din Arad. Inscripţia aminteşte de prezenţa împăratului Iosif al II-lea în zona arădeană. Tot aici se află şi frumoasa statuie a “Trinităţii”, care, la începutul secolului, era în faţa Teatrului.
Biserica este dotată cu o orgă ce are o rezonanţă deosebită. Datorită sunetului deosebit al orgii, în biserică se organizează, ocazional, în colaborare cu Filarmonica arădeană, concerte cu temă religioasă ce atrag numeroşi ascultători.
Sursa foto: Wikipedia
Ștrandul este situat în spațiul încadrat de bucla Mureșului, pe o suprafață de aproape 40 de hectare de verdeață. Este al doilea ștrand ca mărime din Europa situat lângă o apă curgătoare. Lucrările de construcție au fost demarate la sfârșitul anilor 60. Aleile sunt pavate, spațiul verde cu peste 30 de specii de arbori este întreținut, există un complex de agrement cu cinci bazine ( 8.700 mp din care unul de înot, unul pentru adulți și trei pentru copii cu apă termală) și tobogan acvatic, locuri pentru joacă, peste 300 de căsuțe de camping. În incinta ștrandului funcționează peste 100 baruri, terase, berării, restaurante, discoteci, pizza, jocuri, cluburi de calculatoare, Internet-café-uri etc. Există două solare, două terenuri de tenis cu zgură, doua terenuri de volei, pistă și trambuline roller-skates, teren pentru minifotbal cu instalație nocturnă, și 1.500 de cabine închiriabile pentru sezon. Parcarea are 200 de locuri. Noaptea ștrandul devine punct de atracție prin nenumăratele restaurante, baruri, cluburi, terase si discoteci cu funcționare permanentă. Aici au loc în timpul verii diferite festivaluri și concerte în aer liber.Sursa Foto: specialarad.ro
Este o clădire construită între anii 1872-1875, care astăzi adăpostește Primăria Municipiului Arad. Clădirea reprezintă una dintre operele semnificative ale arhitecturii eclectice din Arad. Fațadele regulate sunt ritmate și decorate de elemente clasiciste, iar rezalitul central al fațadei principale are bogate referințe neorenascentiste. Stilul clădirii îmbină neorenascentismul flamand cu stilul primăriilor medievale târzii. Planul clădirii este în formă de “U”, cu un turn central înalt de 54 m iar orologiul din turn este adus din Elveția în anul 1878.
Turnul central, înalt de 54 m, estompa cele patru turnuri pavilionare de la cele patru extremități. Orologiul din treimea superioară a turnului, adus din țara cantoanelor, are câte un cadran pe fiecare latură. Clopotul său a funcționat aproape un secol, marcând jumătățile de oră. După 1989 acesta a fost complet renovat, iar odată cu aderarea României la Uniunea Europeană melodia cântată la ore fixe a fost schimbată în imnul Europei.
De la înălțimea balconului din turnul patrulater pot fi admirate rondourile vegetale decorative dinspre bulevard care flanchează piațeta de marmură. Compoziția decorativă a acesteia a fost concepută de arhitectul arădean Miloș Cristea, în deceniul al nouălea al secolului XX. Singura modificare de la fațada principală a constituit-o decorarea frontonului de la baza turnului principal (succesiunea, în timp, a stemelor orașului: după 1875, după primul război mondial, după anul 1968 și după anul 1989).
Sursa Foto: WordPress.com
Catedrala „Sfânta Treime” din Arad este o catedrală ortodoxă, sediul scaunului arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Aradului, realizată după planurile arhitectului arădean Ioan Haprian. Piatra de temelie a catedralei arădene a fost aşezata în anul 1991 de către Timotei Seviciu, episcopul Aradului. Catedrala a fost târnosită de către Patriarhul Daniel la data de 6 decembrie 2008, iar la 28 noiembrie 2009 a devenit catedrală arhiepiscopală. Clopotele catedralei, în număr de cinci, simbolul simţurilor, au fost turnate la cea mai prestigioasă fabrică din Europa, la Innsbruck, Austria. Crucea de pe cupola mare măsoară 7,30 m înălţime, iar cele de pe cupolele mici 3,5 m înălţime. Edificiul adăpostește, de asemenea, o parte din moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur.
Sursa Foto: Wikipedia